Menu
No title

                               

Clinica

Items filtered by date: August 2017

Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman a lansat campania „Hoţii sunt creativi, fii preventiv!”

Poliția Română a lansat la nivel național, pe 23 august, Campania națională de prevenire a furturilor din locuințe ” Hoții sunt creativi, fii preventiv!”, derulată în parteneriat cu Groupama Asigurări SA. În Teleorman campania a fost lansată, astăzi, prilej cu care reprezentanți ai IPJ Teleorman au susținut o conferință de presă. Despre campanie și situația furturilor din locuințe în Teleorman au vorbit Crina Godu, comisar în cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, Geani Copăceanu, șef serviciu Investigații Criminale, Comisar șef de poliție Adrian Goicu, șef serviciu Ordine Publică .

Campania se înscrie în cadrul priorităţii naţionale ”Prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului” şi abordează o categorie de infracţiuni care au o pondere însemnată în volumul faptelor penale de acest tip şi un impact deosebit în percepţia populaţiei în ceea ce priveşte siguranţa personală.

Conceptul campaniei se concentrează, în acest an pe tema inventivităţii infractorilor care găsesc metode din ce în ce mai ingenioase de a păgubi potenţialele victime. Pe această abordare s-au fundamentat atât denumirea campaniei, „Hoţii sunt creativi, fii preventiv!”, cât şi mesajele preventive care invită cetăţeanul la cunoaşterea modurilor de operare cele mai frecvente utilizate de hoţi, precum şi la vigilenţă şi adoptarea măsurilor fundamentale de siguranţă a locuinţei şi a bunurilor personale.

Grupul ţintă este constituit din posesorii de locuinţe la bloc, în mediul urban, cu precădere în zone unde astfel de fapte au fost sesizate într-un număr crescut. Mesajele preventive vor fi diseminate de către ofiţerii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a  Criminalităţii şi poliţiştii de proximitate, alături de reprezentaţi ai partenerului din proiect, Groupama  Asigurări S.A. în cadrul unor întâlniri directe cu beneficiarii dar şi prin mijloacele de informare în masă.

În judeţul Teleorman Campania se va derula în perioada august – decembrie 2017 şi va beneficia ca materiale de suport de 1500 flyere şi 100 afişe. Pe site-ul Groupama exista o secţiune de prevenire care va conţine recomandări de prevenire a infracţiunilor de furt din locuinţă, precum şi un concurs cu premii.

În Teleorman, furturile din locuințe sunt în scădere

Potrivit reprezentanților IPJ Teleorman, în județul nostru, furturile din locuințe sunt în scădere, față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele șase luni ale anului 2016 la nivelul IPJ s-au înregistrat 96 de cazuri de furturi din locuințe, iar în primele șase luni ale anului 2017, numărul furturilor a scăzut la 74. Nu în toate localitățile însă, trendul este descendent. Zimnicea, spre exemplu, se numără printre localitățile în care numărul cazurilor de furt din locuințe nu a scăzut. Ca și în celelalte zone ale țării, în cazul furturilor din locuințe, cele mai multe dintre victime sunt bătrâni.

Modurile de operare sunt diverse și din ce în ce mai inventive. Hoții ajung să fure bunurile victimelor după ce intră în casă apelând la metoda ”Împrietenirii”, efracție, escaladare, chei false sau rupere de butuc, au enumerat reprezentanții IPJ Teleorman.

Pentru a nu deveni următoarea victimă a hoților, țineți cont de următoarele sfaturi:

– Nu permite accesul persoanelor necunoscute în locuință. Cei mai vulnerabili în fața hoților sunt copiii și bătrânii; aceștia pot fi ușor convinși de persoanele rău-intenționate.

– Încuie ușa de la intrare chiar și atunci când ești în casă.

– Nu oferi informații despre tine, despre bunurile pe care le deții ori despre vecini, persoanelor străine care pretind că reprezintă diverse instituții, dar care nu prezintă actul de identitate și legitimația de serviciu.

– Dacă stai la casă sau la parter, nu lăsa ferestrele deschise când pleci de-acasă. De asemenea, grilajele montate la ferestre îi descurajează pe hoți.

– Apelează la o persoana de încredere care să iți ridice eventualele facturi sau materiale lăsate la ușă ori în cutia poștală în perioada în care lipsești o perioadă mai lungă de timp. Pentru hoți, o cutie poștală plină e un semnal că proprietarul nu a mai trecut de mult pe-acasă.

 

Mai multe detalii...

La Drăgănești Vlașca se va inaugura, în septembrie, un nou punct de lucru al pompierilor

Subunitatea ISU de la Drăgăneşti Vlaşca, pentru intervenţie în cazul producerii unor incidente pe DN6, şosea care leagă localităţile Alexandria şi Bucureşti, ar putea fi inaugurată în septembrie, de Ziua Pompierilor.

Potrivit şefului ISU Teleorman, col. Marius Stancu, lucrările sunt aproape de finalizare. Acest obiectiv face parte din planul privind redimensionarea şi reaşezarea subunităţilor ISU în teritoriu pentru scurtarea timpului de răspuns, pe care şeful ISU şi la propus încă de la preluarea acestei funcţii.
“În curând, în localitatea Drăgăneşti Vlaşca se va operaţionaliza un nou punct de lucru al pompierilor teleormăneni care să asigure intervenţia rapidă în acea zonă, ştiut fiind faptul că distanţa faţă de subunitatea din Alexandria, în raionul de intervenţie în care se regăseşte, este una destul de mare, a declarat col. Marius Stancu, cu prilejul unei vizite pe care a efectuat-o la Drăgăneşti Vlaşca.

La noul punct de la Drăgănești se vor afla 24 de ore din 24, în slujba cetăţenilor, un echipaj de prim-ajutor cu o ambulanţă SMURD şi un echipaj de stingere cu apă şi spumă care are în dotare şi modulul de descarcerare pentru asigurarea intervenţiei în cazul accidentelor rutiere.

Mai multe detalii...

Incendiu violent la o casă din Rădoiești Vale

Aproape cinci ore au lucrat azi-noapte pompierii militari roșioreni pentru a reuși să stingă un incendiu ce se manifesta la o casă de locuit din localitatea Rădoiești Vale.
Evenimentul a fost anunțat pe numărul unic pentru apeluri de urgență 112, la ora 02.11, la fața locului intervenind în cel mai scurt timp patru echipaje de pompieri, cu trei autospeciale de lucru cu apă și spumă, o ambulanță SMURD și o motopompă.
La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta la una dintre casele de locuit ale lui Radu N., în care nu locuia nimeni, precum și la mai multe anexe, cu pericol de propagare la locuințele din imediata apropiere.

Militarii au reușit să localizeze incendiul în aproximativ 10 minute, lichidarea acestuia realizându-se după aproape cinci ore, intervenția fiind îngreunată de cantitatea mare de materiale ușor combustibile, de fumul dens și de lipsa surselor de apă, alimentarea fiind făcută în navetă, de la o baltă de pe raza localității, cu ajutorul unei motopompe. Pe timpul intervenției, pompierii au scos din casa cuprinsă de foc un număr de 10 butelii, acestea putând constitui un pericol pentru salvatori și pentru cetățenii de la fața locului.
Au ars ori au fost deteriorate de flăcări casa de locuit cu bunurile din interior, compusă din trei dormitoare, o bucătărie și un hol, trei adăposturi de animale, un depozit de cereale realizat din lemn, un șopron, un foișor, o bucătărie de vară, 2 frigidere, 10 butelii, o căruță și o cabalină, documentele casei și mai multe acte personale.

Valoarea bunurilor distruse a fost estimată la suma de 40000 de lei, iar cea a bunurilor salvate, reprezentând locuințele aflate în imediata vecinătate, la peste 60000 de lei.

Din primele cercetări efectuate la fața locului pentru stabilirea cauzei probabile de incendiu, a reieșit că evenimentul s-a produs de la un scurtcircuit la instalația electrică a casei de locuit.
Din păcate, incendiul a fost observat foarte târziu de proprietar și anunțat pe numărul unic pentru apeluri de urgență 112, flăcările fiind propagate la întreaga casă de locuit și la anexele din apropiere.
La această intervenție nu s-au înregistrat victime omenești.

 

Mai multe detalii...

Antrenorul Mădălin Piperea a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Alexandria

În cadrul unei ședințe festive, desfășurate la Primăria Alexandria, antrenorul de baschet Mădălin Piperea a primit titlul de cetățean de onoare al Alexandriei. Propunerea pentru titlul de cetățean de onoare a venit anul acesta din partea primarului Victor Drăgușin.

”Mădălin Piperea este una din personalităţile care, prin realizările sale deosebite, a făcut cunoscut numele municipiului Alexandria în ţară şi în străinătate. Absolvent al Universităţii din Piteşti, licenţiat în educaţie fizică şi sport în anul 1999, obţinând în acelaşi an Carnetul de antrenor, categoria a III-a la Ministerul Tineretului şi Sportului, Piperea Tiberius Mădălin a debutat ca antrenor în anul 2001, la Clubul Sportiv Şcolar, revoluţionând concepţia de educaţie, muncă şi devotament pentru sportul de echipă, realizând o bază solidă la piramida pe care a construit-o timp de 15 ani. Astfel, a început de jos, pornind pregătirea cu elevi foarte mici şi timp de trei generaţii a modelat campioni naţionali an de an, făcând din municipiul Alexandria un important centru pentru baschet. Datorită rezultatelor sale, Federaţia Româna de Baschet i-a acordat în anul 2007 distincţia de “Antrenorul anului”. Din anul 2015 a fost cooptat în staff-ul care pregăteşte echipa de senioare a României şi prin muncă, profesionalism şi devotament, de-a lungul campaniei de calificare a echipei naţionale de baschet feminin a României la Campionatul European de baschet din Cehia, în anul 2017, a fost numit antrenor secund al echipei naţionale. Din anul 2012 şi până în prezent, Piperea Tiberius Mădălin deţine Licenţa AA a Federaţiei Române de Baschet. Piperea Tiberius Mădălin este un exemplu de profesionalism şi devotament, reuşind de-a lungul întregii sale cariere de antrenor la Clubul  Sportiv  Şcolar  Alexandria,  A.S. C.S  BASCHET CLUB  TELEORMAN  ALEXANDRIA şi loturile naţionale de baschet feminin, să pună municipiul Alexandria pe cea mai înaltă treaptă a sportului pe plan naţional şi internaţional”, a expus primarul Victor Drăgușin, în cadrul ședinței festive.

”Mulțumesc Consiliului local pentru faptul că au aprobat acest proiect. Este o mare emoție pentru mine. Consider că acest titlu nu este numai al meu , este și al oamenilor de sport din acest oraș, al generațiilor pe care le-am pregătit în decursul a 15 ani de acivitate. Vă asigur că orașul Alexandria va fi reprezentat la cel mai înalt nivel cu echipele pe care le conduc ”, a spus Mădălin Piperea, în cadrul ședinței festive.

 

 

Mai multe detalii...

Competiție inedită la Clubul Pensionarilor. Gospodinele s-au întrecut la un concurs de gogoși

Aproximativ 30 de gospodine s-au înscris la concursul de gogoşi/turte organizat de Primăria municipiului Alexandria.

La prima ediţie a competiţiei, concurentele au pregătit 18 feluri de gogoşi şi 11 tipuri de turte. Juriul format din specialişti în industria alimentară a stabilit cu greu câştigătoarele ţinând cont de textura produsului şi de aspectul acestuia. "A fost dificil de jurizat. Toate concurentele s-au întrecut. Criteriile au condus la departajarea concurentelor. Criteriile care au stat la baza jurizării sunt: aspectul produsului , atât în exterior cât şi în interior, culoarea, gustul.", a declarat Gina Curea, membru al juriului. Mai multe concurente au fost depunctate deoarece nu şi-au încadrat preparatele la categoria corespunzătoare. "S-a interpretat greşit tematica concursului. Turtele sunt făcute din aluat de pâine cu sau fără umplutura. Gogoşile sunt din aluat dospit care au ou, lapte şi îndulcitori. Atenţie mare! Sunt concurente care s-au înscris la secţiunea de gogoşi cu langoşi. Langoşul nu este la gogoşi. Este la turte sau plăcinţele." , a spus în faţa concurentelor, Euzefina Eremia, inginer în industria alimentară.

Câştigătoarea primului loc la categoria turte a participat pentru prima dată la un concurs fără a lua în calcul un posibil loc pe podium. "Nu m-am aşteptat să câştig. Sunt bucuroasă că am luat primul loc la turte. Nu au avut nimic special. Am pus făină, drojdie. Le-am frământat cu un pic de ulei şi cu multă dragoste. Prima turtă am făcut-o cânt eram tânără şi fac mereu. Este prima dată când particip la un concurs.", a povestit Maria Ciolan.

Ocupanta locului al III-lea la categoria 'gogoşi' crede că experienţa în bucătărie şi ingredientele de calitate au ajutat-o să câştige un premiu. "Este un început. Iniţial am zis că nu vin, nu particip, că e greu. Orice început este greu. Probabil că pe viitor o să perseverez ca să ajung şţi mai sus. Am luat o făină bună, drojdie, zahăr, am pus un pic de iaurt ca să rămână moi.", a spus Elena Chirilă. Ocupantele primelor trei locuri la ambele categorii au câştigat seturi de tigăi şi oale, iar gospodinele care nu au reuşit să ocupe un loc pe podium au plecat acasă cu accesorii şi ustensile de bucătărie.

Mai multe detalii...

Cultură de cannabis, descoperită la domiciliul unei bătrâne de 83 de ani din Cervenia

 Polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate din Teleorman și cei de la Direcția Operațiuni Speciale, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au ridicat 71 de plante de cannabis, cultivate în ghivece. Un bărbat, de 34 de ani, din București, a fost reținut.

La data de 18 august a.c., polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Teleorman și ai Direcția Operațiuni Speciale a Poliției Române, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – B.T. Teleorman, au efectuat o percheziție domiciliară la locuința unei femei, de 83 de ani, din comuna Cervenia, județul Teleorman.

Din cercetări a reieșit că, în cursul lunii mai a.c., un bărbat, de 34 de ani, ar fi achiziționat semințe de cannabis, pe care le-ar fi cultivat, fără drept, la locuința bunicii sale din comuna Cervenia, județul Teleorman.

În urma percheziției ar fi fost descoperită o cultură outdoor de cannabis, cu 71 de plante, aflate în diferite stadii de dezvoltare.

Cercetările sunt continuate în cauză pentru documentarea întregii activități infracționale.

 

Mai multe detalii...

Alexandria-file de istorie. Numele pe care fondatorii au vrut să îl dea inițial orașului înființat în 1834 a fost ”Mitropolia”

Alexandria sărbătorește, zilele acestea, 183 de ani de existență. Orașul a fost înființat în 1834 la inițiativa unui grup de negustori mavrodineni și zimniceni. De la moșia Băcăianca, cumpărată  de fondatorii Alexandriei de la Mitropolie, și până la reședința județului de astăzi au trecut aproape două secole de schimbări. Puțini știu că numele pe care fondatorii au vrut să îl dea inițial noului oraș a fost ”Mitropolia”, în cinstea Mitropoliei de la care cumpăraseră moșia. Urbea a fost botezată Alexandria după numele domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, cel care a ajutat la întemeierea lui. Orașul a fost recunoscut prin hrisov domnesc semnat de Alexandru Ghica la data de 4 septembrie 1840, adică la șase ani de la înființare, ani în care moșierii din zonă au pus opreliști dezvoltării urbei.

De-alungul celor aproape două secole de existență, orașul a trecut prin multe schimbări și a luat parte la cele mai importante evenimente istorice. La întoarcerea trupelor române din Bulgaria, în 1913, Alexandria a fost orașul în care s-au înființat două spitale pentru tratarea oștenilor bolnavi de holeră. Tot aici, în 1918, nemții au înființat un comandament militar economic pentru exploatarea economică a împrejurimilor orașului. Nemții au luat cu ei, când au plecat din Alexandria,  clopotele Catedralei ”Sf. Alexandru” cu gândul de a le transforma în Germania în obuze.După instalarea păcii au fost obligați prin tratat să le restituie. Catedrala și-a recăpătat clopotele la câțiva ani după război, pentru că în urma unei confuzii, acestea ajunseseră, inițial, în Italia. Nu mai puțin de 20 de ziare a avut Alexandria în primii 100 de ani de existență. În urmă cu o sută de ani, despre locuitorii Alexandriei se spunea că sunt fuduli, iar zicala celebră care circula în zonă era : ” Sa te fereasca D-zeu de noroiul din Zimnicea, de bivolarii din Giurgiu, de bătăușii de la Rosiori si de fudulia din Alexandria”

Cum s-a înființat orașul

Bulgarii din Sviștov și târgoveții din Mavrodin au pus bazele înființării Alexandriei de astăzi. Prin 1810, bulgarii din Șviștov, în cea mai mare parte comercianți, speriați de arderea orașului de către ruși s-au refugiat, trecând Dunărea, la Zimnicea. Unii au rămas la Zimnicea, alții  s-au îndreptat către Turnu Măgurele, Roșiorii sau Giurgiu, iar alții au întemeiat târgul Mavrodin.

În anii 1832-1833, liniștea comercianților din Mavrodin a fost tulburată de condițiile impuse de Regulamentul Organic care obliga locuitorii la  ” dăjdii suplimentare și zile de clacă”. Mavrodinenii se credeau nedreptățiți, considerând că ei sunt negustori de la oraș, nu săteni care cădeau sub prevederile Regulamentului. Cum orășelul lor se afla însă pe moșia unui proprietar, iar Regulamentul viza orice locuitor ce nu locuia pe moșie liberă, n-au scăpat de dări. Au mers cu jalba în proțap la generalul Kiseleff, guvernatorul principatelor la acea vreme. Generalul n-a putut să le facă dreptate, dar le-a dat ideea cumpărării unei moșii, aproape de Mavrodin, o moșie unde ar fi putut să întemeieze un nou oraș. Aceleași nemulțumiți provocate de prevederile Regulamentului  Organic le aveau în 1833 și zimnicenii. Nemulțumirile mavrodinenilor se uniră, astfel, cu ale zimnicenilor în dorința de a cumpăra o moșie pe care să întemeieze un nou oraș.  Sprijin le-a promis marele boier Mihăiță Filipescu.

În 1834, negostorii mavrodineni și zimniceni au început să caute o moșie. Condiția unanimă era alegerea unui teren care să fie așezat între Mavrodin și Zimnicea. Altă condiție era ca terenul să aibă în jur și locuri bune pentru plantarea  viței de vie, ocupație ce plăcea atât mavrodinenilor, cât și zimnicenilor, deoarece vinul era o sursă bună de negoț în vremea respectivă

Schimbul cu Mitropolia

Locul a fost repede găsit ” la miazănoapte de Poroschia”: moșia Bacaianca, donată Mitropoliei din București de mai mulți boieri ai vremii. Mitropolia n-a vrut să vândă terenul contra unei sume de bani, ci a cerut la schimb o altă moșie. Obștea mavrodinenilor și zimnicenilor a cumpărat , în final, moșia Brezoaia din județul Dâmbovița contra sumei de 250.000 de lei. Schimbul cu Mitropolia s-a făcut cu un act în toată regula semnat la data de 12 mai 1834.

Pentru că în actul de schimb erau amintiți doar mavrodineni, zimnicenii au ținut să facă un alt act de legământ unde li se recunoașteau, deopotrivă, drepturi egale asupra moșiei cumpărate.

Locul pe care urma să se întemeieze orașul era un ”suhat” (n r. o pășune) pentru îngrășarea vitelor, la marginea de vest a râului Vedea, cuprins între cele două coline ce merg de-alungul râului, la depărtare de peste 3 kilometri una de cealalată. La marginea acestei câmpii, înspre satul Poroschia se afla un cătun cu 40 de familii numit Bacăeni . Pe dealul dinspre Nanov se găsea un mic sat numit Mitropolia , populat cu vreo 80 de familii de bulgari. Aceste două sate s-au alăturat noii așezări care avea să devină Alexandria de astăzi.

Primul nume ales : Mitropolia

Mavrodinenii și zimnicenii, proprietari ai moșiei, au adus de la București un inginer austric pe nume Otto, care a făcut planurile orașului ” după modelul celor mai frumoase  orașe din Europa”.

Viitorii orășeni au considerat că cel mai potrivit nume pentru noua așezare ar fi ” Mitropolia”, în semn de recunoștință către  sfânta Mitropolie care le înlesnise cumpărarea terenului. Acela a fost anul în care a venit pe tronul Țări Românești domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Înțelegând că dacă vor boteza orașul cu numele domnitorului, vor avea pe viitor mai mult sprijin pentru desăvârșirea operei începute, fondatorii au ales să boteze orașul : Alexandria. O delegație a mavrodinenilor și zimnicenilor a mers la domnitor să îi expună propunerea de a numi noul oraș după numele său. Ghica a primit măgulit propunerea și le-a promis sprijin pentru ca ” orașul că înflorească și să progreseze așa cum doreau întemeietorii”.

În scurt timp s-a ales o comisie care  a întocmit un statut ce reglementa noua așezare și s-au ales epitropii care urmau să împartă locurile după planul făcut de Otto. În statutul redactat la 1 iulie 1834 se prevedea, în amănunt, modul de posesie, instalare și gospodărire a locurilor, drepturile și îndatoririle ce le aveau cetățenii.

Pecetea obștii

S-a ales și ”pecetea obștii orașului” descrisă astfel : ”un cal cu piciorul ridicat, lângă care se afla un steag alb cu o cruce la căpătâiul de sus. Dedesupt erau două mâini împreunate în semn de unire. Acestea erau înconjurate de o mică coroană de de frunze și flori și toate ocolite de un cadran în formă de elipsă pe care scria :Obștea orașului Alexandria”.

Noului oraș i s-a făcut sfeștanie și botez, a urmat praznicul la care au luat parte toți obștenii și alți invitați din împrejurimi. Împărțirea locurilor de casă a început chiar de a doua zi.

Prima construcție-o cârciumă

Prima construcție a orașului a fost bordeiul lui Avram Repanovici pe locul ce i se destinase drept prăvălie. Acest bordei a fost prima prăvălie a orașului în care se vindea vin și rachiu.

Cârciumile s-au dezvoltat cel mai repede în Alexandria, deoarece băuturile erau monopolizate prin Regulamentul Organic de proprietarii moșiilor, iar  aici se găsise  loc de vânzare.

În primul an de la înființare, activitatea de ridicare a gospodăriilor și mai ales a prăvăliilor a fost una intensă. S-a format o piață provizorie în care, în zilele de târg, veneau comercianții din alte zone.

Cum au sabotat moșierii dezvoltarea Alexandriei

Dezvoltarea rapidă a orașului n-a fost pe placul proprietarilor de moșii din Mavrodin și Zimnicea. Folosindu-se de anumite dispoziții ale Regulamentului Organic, cei care priveau cu ochi răi înființarea noului oraș, au încercat să pună tot felul de piedici cu scopul de a zădărnici noua așezare.

De două ori au fost nevoiți primii locuitori ai orașului să meargă cu jalba la domnitorul Ghica pentru a li se face dreptate. La prima jalbă, alexăndrenii s-au plâns că nu sunt lăsați de ”ocârmuirea județului” să-și ridice case. Ghica a emis următorul hrisov : ” Noi, Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn a toată Țara Românescă. Marea vornicie din Lăuntru să dea poruncă a li se slobozi îndată lucrarea caselor și așezarea lor pe moșia lor”-24 august 1834.

În a doua jalbă, alexăndrenii s-au plâns că ocârmuirea județului le-a închis prăvăliile și îi obligă să se întoarcă pe moșiile de la care au plecat. Ghica a dat ordin să li se dea voie să-și dezvolte orașul. În urma judecăților domnitorului Ghica, noii orășeni și-au putut vedea mai departe de dezvoltarea urbei.

Ultima șicană și ajutorul de la Mihăiță Filipescu

Orașul a fost recunoscut prin hrisov domnesc la data de 4 septembrie 1840. Documentul a fost semnat de ”nașul” orașului, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. După ce Ghica a fost nevoit să părăsească tronul, fiind înlocuit cu Bibescu Vodă, șicanele la adresa noului oraș au continuat. În toamna anului 1842, Mitropolia a fost la un pas să anuleze ”actul de schimb” referitor la moșia Bacaiancă, pe care se întemeiase Alexandria. Mitropolia a invocat faptul că ” i s-a dat lipsă din moșia Brezoaia 124 de stânjeni de pământ, în comparație cu numărul arătat în contract”.  Alexăndrenii au avut parte de susținere din partea boierului Mihai Filipescu. Acesta avea  moșia vecină cu Brezoaia și a defalcat din terenul moșiei sale  cei 124 de stânjeni pe care îi cerea Mitropolia, lucrurile fiind împăcate pentru totdeauna. Drept recunoștință, în memoria boierului, alexăndrenii au dat numele unei străzi din oraș-Mihăiță Filipescu, la vremea respectivă aceasta fiind strada care trecea pe lângă piață, dincolo de Școala nr. 1.

Ekstructia  a  fost emisă si semnată in vara anului 1834 de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, ca o adevarata "constitutie" a orasului Alexandria,

Primul articol al Ekstrucției

 ”Tot obrazul creștin ce va voi să vie, să se așeze în această hălăduire cu cumpărătoarea de pământ, or pentru prăvălie sau pentru casă, în cuprinsul planului celui formaluit de inginer sau afară de plan, peste împrejmuirea islazului, ce s-au lăsat să fie primit, după ce-și va răspunde datoria ce întocmită de obște, care în jos se arată și după ce va da înscris că va fi următori întru toate obsteștile lucrări de trebuința orașului: apoi să se facă moștean, cu stăpânire ohavnică pe pământul ce-l va lua, după înscrisul orânduiților epitropi, din partea  obștei ce se va da”.

Reguli și prețuri pentru pământ

Ekstrucția stabilea reguli clare și prețuri pentru toți cei care aveau să vină să locuiască aici : ”De pământul ce se va da la întrebuințarea de prăvălii, în orânduiala târgului, are să se plătească de stânjen pătrat lei 5”, formulează articolul 4 din Ekstrucție.

Primii locuitori ai Alexandriei aveau voie să aibă până la 10 vite și 20 de oi, fără ” taxă de ierbărit”. Regula e prevăzută clar de articolul 12 din aceeași Ekstrucție : ” Locuitorii orașului au slobozenie să ție până la 10 vite mari și 20 de oi pe seama casei, fără nicio plată de ierbărit sau pentru havaieț al pământului, iar având vite mai multe și fiind islaz de ajuns pentru pășunarea lor, să plătească ierbărit după cum va fi cuviința obșească”.

După Ekstrucție, primii alexăndreni nu aveau voie să-și vândă casele oamenilor de altă religie. ”Nimenea nu va si sloboz să-și vândă pământul ce a cumpărat, la un om de altă religie”, spune un alt articol din Ekstrucție.

Ani buni de la înființarea orașului, doar negustorii mavrodinieni sau zimniceni care s-au împrumutat pentru a cumpăra moșia Băcăianca aveau drept de a decide în oraș. Articolul 20 din Ekstrucție stabilește poziția ” privilegiată” a negustorilor mavrodineni și zimniceni : ” Fiindcă un număr de oameni, care au purtat mari întristări și grele supărări cu derapanarea în moșia Mavrodin și Zimnicea, cu calcarea privilegiilor lor, de arendaș, ca au avut cu stăpânii moșiilor și ca să nu se împrăștie în țări străine au chibzuit și făcând sfat de obște au cumpărat aceste moșii cu mijlocul ce s-a zis și s-au alcătuit oraș obștesc, numai aceia vor fi chemați în adunare de obște, în viitorime, ca să chibzuiască cele de cuviință și spre întemeiere a orașului....”

Reguli referitoare la consumul de alcool

Ekstrucția prevedea până și reguli referitoare la consumul de alcool.  ”Vinul și rachiul fiind un izvor pricinuitor de mari rele celor nărăviți și haimanalelor cu totul se oprește a lor vânzare pe la case prin mahalale la oricare va fi, pentru ca din această pricină să nu se ivească într-o scurtă vreme neplăcere și fapte rele în oraș,  din care se poate pricinui vătămare orășenilor, din împotrivitoarele urmări ale bunilor rânduieli, neputându-se ști totdeauna ce se face prin mahalale, iar pe locul însemnat de târg, slobodă este orice speculație, pentru că acolo este în vedere și poate a se cunoaște în tot minutul ori și ce mișcare”.

 

Cum erau pedepsiți alexăndrenii ”gâlcevitori”

Documentul după care Alexandria s-a condus timp de 30 de ani stabilea și pedepse. Întemeietorii orașului, cei care au pus bazele Ekstrucției s-au gândit că în urbe își vor face loc și oameni”gâlcevitori” care vor strica buna rânduială pe care ei s-au străduit să o asigure.

”Dacă vreun orășean din oricare, fără osebire, se va întâmpla să fie gâlcevitor, răzvrătitor, sau rău nărăvit și va pricinui vătămare de pagubă sau de cinste cuiva, pentru un asemena om, când se vor ridica șapte oameni într-o glăsuire și vor jelui epitropiei, în două rânduri, și când epitropia, după povățuirea ce-i va face nu se va părăsi și un al treilea se va jelui, să aibă toată voia epitropia ca luând un arhitector și vreo câțiva oameni cinstiți, cu știință, de asemenea, , fără însă să fie vreunul din jeluitori și cu dreapta cumpătare, orice acaret nemișcător va fi având să i se plătească și să se izgonească din oraș, iar drept osândă, ca unul ce s-a făcut călcător înscrisului sau să fie supus bunelor orânduieli, să i se poprească din preț a treia parte”, spune articolul 35 din Ekstrucție.

 

Surse de documentare : ” Alexandria-160 de ani”, Ekstrucția, ” Orașul Alexandria-monografie (1834-1934)-Ilie Cătălina

 

 

Mai multe detalii...

Programe de formare profesională la AJOFM Teleorman

  • Publicat in Social

 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Teleorman organizează, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidenţele instituţiei.

 În anul 2017, A.J.O.F.M Teleorman organizează 58 programe de formare profesională, în 21 meserii/ocupaţii, astfel: agent securitate, barman, bucătar, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, comerciant, vânzător marfuri alimentare, comunicare limba engleză, designer pagina web, îngrijitor bătrâni la domiciliu, inspector resurse umane, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, lucrător în creşterea animalelor, lucrător în cultura plantelor, lucrător în comerţ, electrician exploatare medie şi joasă tensiune, lucrător în structuri pentru construcţii, operator introducere validare şi prelucrare date, operator confecţioner industrial, frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist, ospătar(chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, zidar-pietrar-tencuitor, peisagist floricultor.

În primele 6 luni ale anului 2017, au fost organizate 11 cursuri, în 6 ocupaţii/meserii, la care au participat 161 persoane, 91 persoane fiind încadrate în muncă.

 Documentele necesare pentru înscrierea la cursuri sunt: carte de identitate; certificat de naştere; certificat de căsătorie; act de studii; adeverinţă medicală de la medicul de familie, cu menţiunea “clinic sănătos” carnet de şomer, în cazul şomerilor indemnizaţi; adeverinţă de venituri, în cazul şomerilor neindemnizaţi.

 Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au obligaţia să participe la programele de formare profesională oferite şi organizate de A.J.O.F.M Teleorman.

Beneficiarii pot accesa servicii de formare profesională gratuite, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.

 

Pentru informaţii suplimentare, privind măsurile active de ocupare, persoanele interesate se pot adresa, de luni până joi între orele 8.00-16.30 şi vineri între orele 8.00-14.00, Agenţiilor locale/Punctelor de lucru, din raza de domiciliu sau pot accesa pagina web a instituţiei www.teleorman.anofm.ro.

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai multe detalii...

Peste 800 de locuri de muncă disponibile prin rețeaua Eures

  • Publicat in Social

Pentru această perioadă, prin reţeaua EURES, la nivel naţional, sunt înregistrate 819 locuri de muncă,  în domenii de activitate precum: industrial, medical, agricol, servicii, construcţii civile, hotelier, alimentaţie publică, IT, asistenţă socială, transporturi, în ţări ca:

  • Belgia14 locuri de muncă: 1- electrician nave senior; 1 - brutar, 1- operator maşină de îndoit cu formă liberă, 2 - reglor montator,  1- sudor semiautomat, 1 - şofer cu experienţă în utilizarea macaralei, 2 - electrician întreţinere şi reparaţii, 1 - stivuitorist, 1 - bucătar, 2 - operatori CNC, 1 -  magaziner;
  • Finlanda4 locuri de muncă: 1 – operator CNC, 2 - sudor MIG/MAG, 1 - operator CNC şi programator;
  • Germania151 locuri de muncă: 1 mecanic instalații sanitare, termice/climatizare, 4 – excavatorist, 4 – electrician în construcţii, 3 - operator utilaje pentru construcţii, 2 – instalator clădiri, 1 – manager în construcţii, 2 operator maşini, 1 montator acoperişuri, 7 – maistru, diverse specializări, 3 – zidar, 4 - montator izolaţii clădiri, 4 – betonist, 1 - muncitor în construcţii din beton armat, 1 - operator pompe de beton, 1 – sudor, 4 - specialist sisteme de canalizare, 2 - lucrător în construcţii, 5 - asistent medical, 10 - şofer profesionist, 1 - administrator sistem Linux, 1 - inginer baze de date, 3 – menajera, 29 – ospătar, 23 – bucătar,  1 - manager restaurant, 4 – recepţioner, 1 - commis de cuisine, 1 - coordonator evenimente, 1 – lăcătuş, 2 - ajutor bucătar, 5 -  camerista/roomboy, 1 - specialist restaurant, 1 - lucrător în viticultură, 4 -  personal servire clienţi, 1 - personal întâmpinare oaspeţi, 5 - lucrător în agricultură, 2 - personal în domeniul hotelier, 5 – barman;
  • Irlanda 20 locuri de muncă - lucrător în ferme de vaci de lapte;
  • Italia48 locuri de muncă: 40 – îngrijitor la domiciliu, 8 - lucrător în agricultură;
  • Marea Britanie - 335 locuri de muncă: 35 - îngrijitor persoane la domiciliu, 150 – operator depozit, 75 – măcelar/tranşator/fasonator, 75 - operatori producţie;
  • Norvegia27 locuri de muncă: 3 - mecanic autobuze, 1- şofer/specialist carnaval, 1 - personal jocuri, 1 - personal curăţenie, 20 – lucrător industria peştelui, 1 - medic dentist;
  • Olanda -  5 locuri de muncă: 3 – inginer sistem, 1 – inginer mecanic, 1 - sudor construcţii metalice;
  • Polonia - 103 locuri de muncă: 3 – croitoreasa, 100 – electrician;
  • Cehia - 102 locuri de muncă: 20 – şlefuitor/pilitor, 30 – şofer autobuz, 5 - electrician auto, 5 mecanic auto, 1 – electrician, 8 - şofer tir internaţional, 1 – fizioterapeut, 1 – tehnician frigidere, 15 – forjor, 15 – operator CNC, 1 - tehnician la maşini pentru prelucrarea produselor din plastic;
  • Slovenia - 2 locuri de muncă: 1 – medic dentist, 1 - inginer proiectare dezvoltare turnuri de răcire;
  • Spania - 8 locuri de muncă: 1 - drujbist/tăietor silvic, 1 - operator toaletare arbori, 2 – mecanic, 2 – strungar/frezor, 2 - sudor TIG, 2 - tinichigiu industrial.

 

Persoanele interesate, se pot adresa Compartimentului EURES sau pot accesa www.eures.anofm.ro, în vederea obţinerii mai multor informaţii, cu privire la condiţiile de aplicare şi ocupare ale locurilor de muncă vacante.

 

Pentru înregistrarea în baza de date naţională, în vederea participării la selecţiile organizate de Serviciul Public de Ocupare, sunt necesare următoarele documente:

  • carte de identitate – copie;
  • C.V. în limba română (model EUROPASS);

La nivelul judeţului Teleorman 2310 de persoane au depus dosare, pentru a obţine un loc de muncă în străinătate, din care 697 persoane au fost admise la selecţiile organizate de Serviciul Public de Ocupare.

 

 

Mai multe detalii...

Ziua Porților Deschise la Muzeul Județean Teleorman

Cu ocazia Zilelor Municipiului Alexandria, Muzeul Judeţean Teleorman organizează în zilele de 28, 29 şi 30 august 2017 manifestarea Ziua Porţilor Deschise.  Vor putea fi vizitate expoziţiile permanente: Înapoi în timp: Arheologie Numismatică în judeţul Teleorman ( Sala Tezaure Monetare, Sala Neoliticul, Sala Eneoliticul), Colectivizarea în Teleorman. Rezistenţă şi acceptare forţată, Aspecte etnografice ale satului teleormanean şi expoziţiile temporare: Omul, plantele şi animalele în preistorie, Bosceaua teleormăneană, Exponatul Lunii – Marama.
Programul de vizitare este între orele 9.00 şi 17.00.

Mai multe detalii...
Subscribe to this RSS feed