Menu
No title

                               

Povestea mănăstirii din Cernetu, lăcaș ridicat în semn de recunoștință față de Dumnezeu

Credinţa este născută din recunoştinţă. În cazul lui Constantin Oţelea, om de afaceri din Teleorman, drumul spre credinţă a fost echivalent cu recunoştinţa faţă de Dumnezeu. Pentru că Divinitatea l-a salvat de două ori de la moarte, bărbatul, care nu era deloc religios până atunci, a ridicat, din banii lui, dar şi căutând de unul singur sponsorizări, o mănăstire.

În pădurea de la Cernetu, sat al comunei Mârzăneşti din Teleorman, s-a ridicat cea mai nouă mănăstire din judeţ, Mănăstirea „Sf. Trifon”. Povestea mănăstirii din Cernetu este una despre viaţă, despre credinţă şi, mai ales, despre recunoştinţă. Este povestea de viaţă a unui om care şi-a găsit drumul spre Dumnezeu când a ajuns la un pas de moarte. „Nu am fost un om credincios şi nu am acordat în viaţa mea mare importanţă celor sfinte. Nu ştiam Tatăl Nostru, nu ştiam să mă închin, nu ştiam nimic despre credinţă sau despre Biserică”, mărturiseşte omul de afaceri Constantin Oţelea (68 de ani).

În 1998, atitudinea acestuia în faţa Divinităţii s-a schimbat radical. A fost victima unui accident de maşină cumplit, din care a scăpat, ca prin minune, cu viaţă. Autoturismul pe care îl conducea s-a făcut praf fix în dreptul unei mănăstiri din comuna Nanov, în apropiere de Alexandria. „Maşina a ajuns la fier vechi, nu s-a mai ales nimic de ea. Cei care au văzut că am scăpat teafăr s-au minunat. Eu nu mi-am pierdut cunoştinţa, nu am fost rănit. Pentru mine, a fost ca şi cum, în momentul accidentului, Dumnezeu m-a ridicat în sus, s-a făcut maşina praf şi m-a pus la loc după impact”, aşa a perceput omul de afaceri experienţa teribilă prin care a trecut.

Drumul spre credinţă a început din ziua accidentului. La volan nu s-a mai urcat vreme de câteva luni. Minunea prin care a scăpat cu viaţă a asociat-o cu Dumnezeu. Cu gândul că cel de Sus i-a salvat viaţa chiar în faţa unei mănăstiri şi că acest lucru nu a fost întâmplător, a vrut să-şi arate recunoştinţa printr-o sponsorizare a lăcaşului de cult. A simţit, însă, că nu este suficient. Întâmplarea a făcut ca, la scurtă vreme după accident, să cumpere un teren în comuna Mârzăneşti, în apropierea unei păduri. Aici a ridicat o troiţă, din aceeaşi dorinţă de a mulţumi Divinităţii pentru faptul că a scăpat cu viaţă. La fiecare sfârşit de săptămână, Constantin Oţelea a fost prezent, ani la rând, la slujbele de la troiţă, ajutând oamenii sărmani din sat. „Găsisem drumul spre Dumnezeu, dar am simţit în permanenţă că trebuie să fac mai mult de atât. Să fac cumva să îi ajut şi pe alţii să găsească acest drum”, mărturiseşte Constantin Oţelea.

„Am bătut la multe uşi”

De când i-a încolţit în minte ideea ridicării unei mănăstiri la Cernetu, au trecut aproape cinci ani până când a reuşit să cumpere tot terenul pe care urma să fie ridicat lăcaşul. „Am avut multe peripeţii, nu a fost uşor. Prima dată, pentru un teren mi-au cerut 300.000 de lei, deşi nu făcea nici un sfert. Dumnezeu a aranjat în aşa fel lucrurile încât să reuşesc”, spune Oţelea. A făcut pelerinaje pe la multe mănăstiri din ţară, a căutat proiectanţi, a consultat constructori şi s-a consiliat cu reprezentanţii Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului. A înfiinţat Fundaţia „Sfântul Trifon” împreună cu Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Galaction Stângă.
Construcţia propriu-zisă a lăcaşului a început în 2011, după sfinţirea locului. În demersul său pentru ridicarea mănăstirii de la Cernetu, a fost ajutat şi de Ministerul Cultelor, cu o alocaţie bugetară de 200.000 de lei. Restul banilor pentru ridicarea lăcaşului au venit din sponsorizări. „Am bătut la multe uşi pentru a găsi sponsorizări. Am contribuit şi eu, dar am apelat la oamenii de afaceri din domeniul agriculturii şi am reuşit să strângem banii necesari pentru a porni ridicarea lăcaşului. Singur nu aş fi reuşit, dar am găsit înţelegere la cei la care am apelat”, mai spune afaceristul. Proiectul nu s-a dovedit a fi unul uşor, însă încercările nu l-au descurajat pe iniţiator. Toate opreliştile şi toate problemele întâmpinate în ridicarea mănăstirii au fost depăşite şi fiecare pas făcut înainte a fost interpretat ca un semn al divinităţii.
În 2013, când proiectul mănăstirii de la Cernetu începuse să prindă contur, Constantin Oţelea a fost diagnosticat cu cancer de colon. „Am fost ferm convins că nu voi păţi nimicm pentru că ştiam că trebuie să termin lucrarea”, mărturiseşte omul de afaceri. Nu şi-a pierdut credinţa în faţa acestei grele încercări. Între drumuri la spital şi la mănăstiri, omul de afaceri a privit cu încredere în viitor, convins că va scăpa cu viaţă şi că visul legat de ridicarea Mănăstirii „Sfântul Trifon” va deveni realitate, ajutat de Dumnezeu. La patru ani de când a învins cancerul, mărturiseşte că în toate rugăciunile pe care le-a făcut în pelerinaje la mănăstiri nu s-a rugat doar pentru sănătatea lui, ci pentru îndeplinirea visului legat de mănăstire. „Tot ce se întâmplă este dirijat de Sus. Nu este nimic la întâmplare. Cred cu tărie în Dumnezeu. Eu am fost convins că n-am cum să mor până nu termin ce am început”, mărturiseşte bărbatul.

„Îmi trece prin cap să mă retrag la mănăstire”

Biserica de la Cernetu este aproape de finalizare. „Clădirea a fost ridicată, pictura interioară s-a realizat, are deocamdată un acoperiş provizioriu, dar este funcţională. Oamenii vin deja aici la biserică. Mie îmi place să spun că aici se ţin cele mai frumoase slujbe din judeţ şi mi-ar plăcea ca oamenii să vină în număr cât mai mare”, spune teleormăneanul.
Slujbe se ţin la Biserica de la Cernetu încă de anul trecut, de când lăcaşul are un stareţ, pe părintele Victor Iancu. Mănăstirea va fi sfinţită pe 15 octombrie. Ctitorul ei i-a ales trei hramuri: Sântul Trifon, Izvorul Tămăduirii şi Icoana Maicii Domnului: „M-am gândit multă vreme la hram. Pentru că eu am afaceri în domeniul agricol şi pentru că mare parte din sponsorizări au venit de la oameni de afaceri din agricultură, am zis să fie un sfânt care să aibă legătură cu agricultura. Sfântul Trifon este ocrotitorul grădinilor, al livezilor şi al păsărilor”.
Teleormăneanul consideră că misiunea sa nu s-a încheiat. Terenul mănăstirii însumează 0,33 hectare de pădure, suprafaţă pe care Constantin Oţelea intenţionează să demareze construirea chiliilor pentru călugări şi a unui parc al bisericii. Banii îi va strânge tot din sponsorizări. „Îmi trece prin cap ca, în ultima parte a vieţii, să mă retrag la mănăstire”, mărturiseşte Constantin Oţelea.

 

 

 

 

 

 

Mai multe detalii...

Dragnea este așteptat la Saelele să taie panglica la căminul de bătrâni

Liviu Dragnea, președintele PSD, este așteptat astăzi la Pleașov- Saelele pentru a participa la inaugurarea investiției ”Centru social pentru îngrijire bătrâni şi persoane cu nevoi speciale”. Investiția a demarat în 2010 când Consiliul Local Saelele s-a asociat cu Consiliul Judeţean Teleorman şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman în scopul înfiinţării în satul Pleaşov a unui Centru social pentru îngrijire bătrâni şi persoane cu nevoi speciale.  Proiectul a fost depus la ARD Sud Muntenia în urmă cu cinci ani şi documentaţia a fost aprobată în 2014 . Valoarea inițială a proiectului a fost estimată la 2, 5 milioane de lei. Contribuţia locală la proiect a fost de doar 2%, restul provenind din fonduri externe. Adăpostul a fost  amenajat în dispensarul medical din comună care nu mai este funcţional. Proiectul tehnic prevedea extinderea localului şi reabilitarea lui.

Mai multe detalii...

Ion Pena, epigramistul teleormănean omorât de un tanc sovietic şi interzis de comunişti

 Viaţa lui Ion Pena, scriitor şi epigramist cunoscut în perioada interbelică, a stat sub semnul tragediei. A murit la doar 33 de ani şi, din cauza convingerilor sale politice, comuniştii au vrut să-l şteargă din istoria literaturii române.

O fotografie veche agăţată pe peretele unei case bătrâneşti din Belitori, Teleorman. Un bărbat tânăr şi misterios, imortalizat purtând cravată, a stârnit curiozitatea unui copil de la ţară care nu mai văzuse până atunci un domn de la oraş. Bărbatul din fotografie era Ion Pena, scriitor şi epigramist născut în Teleorman, cunoscut în perioada interbelică în lumea literară a Bucureştiului. Copilul curios era nepotul acestuia, Marin Scarlat, care şi-a făcut un scop în viaţă din a scoate la lumină povestea epigramistului.

 „Ion Pena a fost fratele tatălui mamei mele. În casa bunicului din partea mamei de la Belitori am văzut acea fotografie mare, frumoasă, înrămată, care mi-a atras atenţia. Am întrebat, curios, cine este. Mi s-a spus că este o rudă foarte îndepărtată. Mi-a atras atenţia cravata. La vremea aia nu văzusem pe nimeni în sat purtând cravată. Nu mi-au spus mulţi ani cine era, de fapt, bărbatul din fotografie. Era aşa, un mister, parcă le era frică...“, povesteşte Marin Scarlat (55 de ani). În casa din Belitori, numele lui Ion Pena nu s-a rostit mulţi ani decât în şoaptă. Mai des a auzit Marin Scarlat în copilărie cuvântul blestem pentru că „din şapte copii, cât au avut părinţii bunicului meu, cinci au murit tineri. Ion Pena a fost primul născut şi ultimul decedat“.

 Curiozitatea l-a urmărit pe nepotul bărbatului misterios din fotografie toată viaţa. Avea să afle mai târziu, după studenţie, că bărbatul, fratele bunicului său, a fost un scriitor cunoscut în perioada interbelică, dispărut în condiţii misterioase.

 Demersul de a scoate la lumină viaţa şi opera lui Ion Pena nu s-a dovedit a fi unul uşor.  La 55 de ani, după multe săpături şi cercetări, Marin Scarlat îşi aminteşte: „În anii '70, aveam să descopăr în ziarul «Teleormanul» un scurt articol despre Ion Pena, semnat însă sub pseudonim. În familia noastră exista o înţelegere tacită de evitare a acestui subiect. Nu mi-am pus problema atunci de ce le era frică , dar am încercat să aflu cine a fost Ion Pena“.

 APRECIAT DE GEORGE CĂLINESCU

 Răsfoind arhive şi scotocind prin biblioteci, Marin Scarlat a scos la iveală povestea scriitorului uitat: „Am mers la Biblioteca Academiei, la autorităţile din Domneşti, la Alba Iulia, pe urmele lui Ion Pena“. Plecat din Belitori după studiile gimnaziale, Ion Pena a absolvit Şcoala de Comerţ din Turnu Măgurele. A ales meseria de perceptor, deşi avea înclinaţie către literatură. „De la 22 de ani şi-a creat multe adversităţi publicând texte prin care se delimita de «exclusivismul rasei şi culturii germane»“, în revista «SO4H2» din Turnu Măgurele. Era antibolşevic convins“, povesteşte Marin Scarlat.

 A publicat poezii, epigrame şi proză fiind foarte apreciat în marile publicaţii bucureştene. În 1939 i-a apărut primul volum de epigrame, „Furcile caudine“, printre care se regăsea şi o epigramă dedicată lui Păstorel Teodoreanu: „Lumea-i zice Păstorel / Eu propun, iubiţi convivi / Ca să fim obiectivi / Şi să-i zicem păhărel“.

 La începutul anilor '40, poeziile lui Ion Pena apăreau în „Universul Literar“. În prezentarea făcută de redactorul Ştefan Baciu, tânărul scriitor era prezentat drept „Un poet plin, de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalţi“. Datorită recenziilor pozitive la scrierile sale, George Călinescu l-a inclus, mai târziu, în Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent.

COMPARAT CU GEORGE ORWELL

 Prin prisma meseriei de perceptor, viaţa l-a purtat pe Ion Pena prin diverse colţuri ale ţării. „A fost timp de patru ani perceptor în Caraş Severin. Aici a înfiinţat Căminul cultural «Lumina», cu sediul în incinta Primăriei, a donat cărţi şi s-a implicat în viaţa sătenilor“, povesteşte Marin Scarlat. Pe vremea când activa în judeţul Caraş-Severin, în perioada 1937-1938, Ion Pena a scris proza „Moneda fantazienilor“, o povestire utopică în care anticipează viitorul până în anul 2000. „Prima parte a fost publicată în ziarul «Drum», în anul 1937, chiar în  numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris dactilografiat al lui, a rămas la fratele mai mic, Petre C. Pena, şi a ajuns ulterior la mine. În lucrare, el face analogii cu colectivizarea şi cooperativizarea. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan spunea că, prin această povestire Ion Pena  îl devansează pe George

Orwell“, îşi aminteşte Marin Scarlat.

 

ÎNMORMÂNTAT LA CIMITIRUL EROILOR

 În 1941, Ion Pena lucra ca agent administrativ în Argeş. „Aici a înfiinţat o bibliotecă prin care a încercat să satisfacă nevoile de lectură ale localnicilor“, mai spune nepotul scriitorului.

 În Domneşti (Argeş), Ion Pena s-a împrietenit cu Gheorghe Şuţa, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc din localitate, unchiul Elisabetei Rizea din Nucşoara, eroină în lupta anticomunistă. Pena a fost găzduit chiar în casa liderului ţărănist, fiind membru al Partidului Naţional Ţărănesc. De la Domneşti a plecat pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial. A murit pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, călcat de un tanc rusesc. Trupul său a fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. „Nu se cunosc foarte bine condiţiile morţii. S-a spus că a fost lovit de un tanc în zona frontului. Nu a murit acolo. A murit la un spital din Alba Iulia, de aceea este înmormântat acolo“, spune nepotul scriitorului.

 

Poeziile lui Ion Pena se vor găsi pe internet

 La data morţii, Ion Pena a lăsat în urmă mai multe manuscrise. Şase volume erau pregătite pentru tipar. Intrat în vizorul Securităţii pentru apartenenţa sa la Partidul Naţional Ţărănist, Ion Pena a fost condamnat la uitare. Multe dintre manuscrise au dispărut în mod misterios. „El lăsase în testament, prietenilor din Domneşti, rugămintea ca ei să se îngrijească de publicarea scrierilor sale. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat“, mai spune Marin Scarlat.

 Operele publicate au fost scoase din circulaţie, scriitorul fiind inclus de comunişti în Fondul special - interzise între 1945-1989. Nepotul Marin Scarlat (foto jos) a fost cel care a scos la iveală faptul că opera lui Ion Pena a stat ascunsă în arhivele Securităţii. A strâns tot ce a mai găsit din opera poetului şi a redat-o publicului.

Abia în 2011, graţie demersurilor lui Marin Scarlat, opera lui Ion Pena a fost scoasă la lumină în volumul publicat la 100 de ani de la naşterea sa, „Scrieri“ - Ion Pena. Volumul cuprinse poezii, epigrame şi proză. Demersul lui Marin Scarlat nu se opreşte aici. „Am contactat personalităţi ale teatrului şi scenei româneşti, precum Oana Pellea, Irina Movilă, Marcel Iureş, care şi-au dat acordul să citească poeziile lui Ion Pena pentru a le putea populariza şi în mediul online. Ei şi-au dat acceptul şi sperăm să ducem la bun sfârşit acest proiect“, mai spune nepotul scriitorului.

Mai multe detalii...

Mănăstirea Pantocrator de la Drăgănești Vlașca, lăcaș ridicat din credință, adăpostește moaștele Sfintei Maria Magdalena

Pe drumul care leagă București de Alexandria, în localitatea Drăgănești Vlașca, a răsărit de câțiva ani cea mai nouă mănăstire din Teleorman. Lăcașul poartă un nume vechi cu origini grecești ”Pantocrator” (Atotțiitorul) și este închinat sfintei Maria Magdalena. În urmă cu patru ani, în locul care astăzi emană liniște și credință, zăceau ruinele unui fost spital, ridicat în timpul Primului Război Mondial,transformat, mai apoi, în spital comunal și abandonat de zeci de ani.

Ridicarea micii biserici, a chiliilor și a altarului de vară vizitate astăzi de sute de credincioși nu ar fi fost posibile fără inițiativă a doi tineri credincioși ai Domnului: Protos. Sebastian Serdaru şi arhid. Serafim Baciu. Decizia ridicării mănăstirii a coincis cu momentul în care ambii tineri, cu studii în Teologie, au decis să renunțe la cele lumești și să treacă la traiul monahal pentru a-și dedica în totalitate viața lui Dumnezeu.

”Totul a început în anul 2010 când împreună cu părintele Serafim, arhidiaconul Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului am plecat într-o vizită la Muntele Athos, acolo este venerată într-un mod special Maria Magdalena pentru că acolo se găsește mâna stângă a Mariei Magdalena. Aveam de mult un soi de chemare interioară, dar acolo a fost momentul decisiv în care m-am hotărât cumva să facem o mănăstire și să ne închinăm viața lui Dumnezeu pentru totdeauna. În 2011 am intrat în monahism și atunci am început să căutăm mai multe locații în care să ne ducem la îndeplinire dorința aceasa de a ridica o nouă casă a lui Dumnezeu” povestește starețul mănăstirii, părintele Sebastian.

”Am simțit că aici trebuie să fie”

Ajunși pe locul fostului spital comunal din Drăgănești Vlașca, cei doi părinți au știut că acesta este locul în care vor ridica noul lăcaș : ”Când am ajuns aici, pe locul acesta, pe locul fostului spital din Drăgănești Vlașca a simțit că aici este. Cu toată paragina locului, cu toate clădirile dărăpănate ale spitalului care fusese părăsit însă din anii 70, nu a contat. Am simțit că aici trebuie să fie”
Cei doi au demarat inițial discuțiile cu primăria pentru obținerea locului. În 2012 a început construcția paraclisului, dedicat sfintei Maria Magdalena. ”Fiind venerată la mănăstirea de la muntele Athos acolo unde am luat decizia de a începe viața monahală am zis că prima biserică trebuie să o dedicăm sfintei Maria Magdalena către care avem venerare deosebită”, mai spune starețul.

Cu propriile economii și cu donații strânse de la credincioși, cei doi părinți au reușit ridicarea lăcașului într-un timp record: ”Paraclisul s-a sfințit în 2014, în Duminica Mironosițelor.Sala de mese, bucătoria, altarul de vară închinat Schimbării la față a Domnului, au fost sfințite în 2015”.
Numele de Pantocrator nu a fost ales întâmplător.”Numele de Panto Crator însemnă Atotțiitorul și este un nume pe care Apocalipsa i-l dă lui Hristos. Este un nume pe care Hristos îl poartă mai ales după ce s-a înălțat la ceruri. Este credința că Hristos este acela care pe toate le ține, prin dragostea sa, prin puterea sa. Dintre cele 13 mănăstri din Teleorman, am vrut ca mănăstirea noastră să fie prima închinată în primul rând Mântuitorului Iisus Hristos”, mai spune starețul Sebastian.

Moaștele Mariei Magdalena

Cu ajutorul Preasfințitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, cei doi părinți au reușit să aducă la Drăgnești Vlașca o mică parte din moaștele sfintei Maria Magdalena.
”Trupul Mariei Magdalena a fost îngropat în Efes de către Ioan Evaghelistul. Mai apoi, moaștele sale, după 900 de ani, într-o zi e 4 mai, au fost mtutate de către împăratul bizantin Leon al VII-lea Filosoful la Constantinopol, la Mănpstirea Sf Lazăr. După 200 de ani, cavalerii cruciați au luat trupul Mariei Magdalena pentru a nu fi profanat de turcii care tot mai mult intrau în cetatea Constantinopolului și a fost dus în Occident, la Roma. De acolo trupul ei a fost împărțit în foarte multe părți. Noi am reușit să aducem de la Roma. Este cea mai mare de la noi din țară”, povestește starețul.
Moaștele au fost depuse într-o racla confecționată la atelierele Patriarhale din București. Broderia de pe capacul raclei, realizată pe o mătase brodată în India o reprezintă pe Maria Magdalena în dimineața Învierii. 

Semn divin

Pe 4 mai 2014 a fost sfințită Biserica Maria Magdalena, primul lăcaș ridicat în curtea Mănăstirii Pantocrator. La eveniment s-au strâns peste 4000 de oameni. ”Cu toate că era anunțată furtună și se prăvălea cerul de pământ, după ce s-a sfințit racla Mariei Magdalena și a fost scoasă de preoți afară pentru a se înconjura biserica, dintr-o dată s-a oprit ploaia. Pentru noi toți a fost un semn și o binecuvântare a lui Dumnezeu”, își amintește starețul.

Pelerinaje

Altarul de vară a fost sfințit în 2015, în Duminica Mironosițelor, a treia după Paște, zi specială de fiecare dată la Pantocrator.
În 2015, la Mănăstirea Pantocrator a fost adusă mâna stângă a sfintei Maria Magdalena. ”Noi doar am adresat o cerere și fost primită cu bucurie. Ne au adus aici mâna nu pe o zi, cât am cerut, ci pentru trei zile”, spune starețul. Peste 30.000 de oameni au venit să vadă mâna stângă a Sfintei la mica mănăstire din Drăănești Vlașca.

În fiecare an, în Duminica Mironosițelor, la Drăgănești Vlașca, este o zi specială. Anul acesta, aici a fost adus capul Sf Visarion de Larisa și peste 7000 de credincioși au venit să se închine moaștelor.”A fost un moment istoric. Utima dată capul Sfântului Visarion de Larisa, a fost adus în România de Constantin Mavrocorat și a stat patru ani . A fost anul în care muriseră mii de bucureșteni de molima ciumei. Majoritatea vindecărilor de atunci au fost puse pe seama mijlocirii Sf Visarion”, spune părintele Sebastian.

Biserică în lucru

Micul paraclis al Mariei Magdalena din curtea Mănăstirii Pantocrator a devenit neîncăpător pentru miile de pelerini veniți la evenimentele organizate de monahii de aici. De aceea s-a luat decizia ridicării unui lăcaș mai mare și biserica este deja în lucru.
Se ridică tot din donații, iar printre principalii finanțatori se numără omul de afaceri Gigi Becali. ”La toamnă o să înceapă pictura”, spune starețul mănăstirii care estimează că lăcașul de cult va fi gata în trei ani.Biserica mare este dedicată Sfântului Ioan Evanghelistul și Sfântului Visarion de Larisa.

Slujbe de noapte

La Pantocrator trăiesc în prezent 4 viețuitori. În planurile de viitor ale celor care au în grijă lăcașul și doresc închegarea unei obște monahale la Drăgănești Vlașca intră construirea unor noi chilii, a unui corp pentru bibliotecă. În fiecare noapte de vineri curtea mănăstirii se umple de credincioși veniți la Miezonoptica. ”De la ora 22.00 avem o slujbă deosebită Taina Sfântul Maslu urmat de Paraclisul Mariei Magdalena și Sfânta Liturgie. Slujba de noapte ține de la 22.00 până la ora 02.00. În perioada de vară slujbele sunt săvârșite afară, la altarul construit special”.

 

 

 

 

 

 

Mai multe detalii...

Parada Europei se va desfășura sâmbătă, la Alexandria

Paradei Europei se va desfășura sâmbătă, 14 mai 2016, la Alexandria, pe strada Dunării, tronsonul din faţa Palatului Administrativ.

Conform tragerii la sorţi care s-a desfăşurat la sfârşitul lunii februarie ordinea intrării în concurs şi ţările reprezentate de fiecare liceu teleormănean sunt: Colegiul Naţional “Anastasescu” Roşiorii de Vede – Danemarca, Colegiul Naţional “Unirea” Turnu Măgurele – Germania, Liceul Teoretic Drăgăneşti Vlaşca – Spania, Liceul Tehnologic Nr. 1 Alexandria – SUA, Liceul Teoretic “Constantin Noica” Alexandria – Austria, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Roşiorii de Vede – Bulgaria, Liceul Teoretic Olteni – România, Liceul Teoretic Videle – Brazilia. Colegiului Tehnic “David Praporgescu” Turnu Măgurele – Franţa, Liceului Tehnologic “Virgil Madgearu” Roşiorii de Vede – Belgia, Liceului Tehnic “Nicolae Bălcescu” Alexandria – Portugalia, Colegiului Naţional “Al. D. Ghica” Alexandria – Olanda, Liceul Teoretic “Marin Preda” Turnu Măgurele – India, Liceul Tehnologic “Andrei Şaguna” Botoroaga – China, Colegiul Naţional “Al. I. Cuza” Alexandria – Lituania, Liceul Tehnologic “Sf Haralambie” Turnu Măgurele – Rusia, Liceul Teoretic Zimnicea – Marea Britanie, Liceul Teoretic Piatra – Ungaria, Liceul Tehnologic “Emil Racoviţă” Roşiorii de Vede – Grecia, Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat” Alexandria – Italia.

Premiile vor consta ca şi la ediţiile precedente în excursii pentru întreaga echipă a fiecărui liceu, în ţară sau în afara acesteia, în funcţie de locul ocupat pe podium.

Ajunsă la a XI-a ediţie, Parada Europei este un eveniment organizat de Consiliul Judeţean Teleorman şi Asociaţia Euro Teleorman, având ca parteneri Consiliul Judeţean al Tinerilor Teleorman şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman.

 

Mai multe detalii...

Un copil de trei ani, accidentat la Putineiu

O fetiță de trei ani a fost lovită de o mașină pe o șosea din comuna Putineiu.  Șoferul, un bărbat în vârstă de 36 de ani din municipiul București în timp ce conducea o autoutilitară  pe DN 65A, în  Putineiu, nu a observat copilul care s-a angajat în traversarea drumului național, prin loc nepermis și fără să se asigure.

În urma accidentului rutier a rezultat vătămarea corporală gravă a minorei , care a fost transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

 

 

 

 

Mai multe detalii...

Caravana ROREC revine la Alexandria

Primaria Municipiului Alexandria în parteneriat cu Asociatia Romana pentru Reciclare ROREC organizeaza în perioada 16 - 17 octombrie 2015  între orele 10:00-18:00, caravana ROREC pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, in municipiul Alexandria.

Caravana ROREC se va deplasa pe strazile municipiului pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare. Se vor amplasa doua puncte fixe de colectare DEEE: unul la intrarea in Piata Centrala si altul in fata Casei de Cultura.

Pentru preluarea gratuita a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la domiciliu, alexăndrenii pot suna la  urmatoarele numere de telefon: 0741221908 si 0729145780.Se vor acorda premii constand in diplome, trofee si produse electrocasnice. Premierea castigatorilor se va face sambata 17 octombrie 2015, incepand cu ora 19:00 la sediul Primariei Alexandria.

Mai multe detalii...

Ștafeta Parada Europei a ajuns la Turnu Măgurele

Stafeta Parada Europei și-a continuat drumul prin județ ajungând, astăzi,  la Turnu Măgurele. De data aceasta, cei care au participat la actiune au avut parte de o mare surpriza: ștafeta a ajuns in Municipiul Turnu Magurele pe calea apei, fiind purtata cu șalupa pe Dunare. Organizatorii evenimentului au ales această cale pentru a atrage atenția asupra  importanta fluviului, dar si pentru a marca, într-un mod inedit, cei 10 ani de Parada Europei.

Primul purtator al Stafetei în municipiul Turnu Magurele a fost primarul Dănuț Cuclea.  Stafeta a urmat apoi calea liceeleor din oras, unde organizatorii – Asociatia Euro Teleorman si Consiliul Judetean Teleorman -au oferit albume, steaguri si certificate de participare la acest unic maraton.

Ștafeta își va continua maratonul, zilele următoare, până la data concursului din 9 mai care se va desfășura la Videle.

Mai multe detalii...

Codul fiscal dezbătut la Alexandria

Agenții economici alexăndreni și reprezentanții mediului de afaceri interesați de prevederile noului Cod fiscal sunt invitați la dezbatere.

Ministerul Afacerilor Interne - Institutia Prefectului Judetului Teleorman si Primaria Municipiului Alexandria organizeaza vineri, 27.03.2015 de la ora 11:00 dezbaterea pe tema noului Cod Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală. Evenimentul se va desfășura în sala de ședințe a Primăriei Alexandria.

Startul dezbaterilor inițiate de Prefectura Teleorman s-a dat săptămâna trecută la Turnu Măgurele. La întâlnirea găzduită de Primăria Turnu Măgurele au participat peste 90 de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Mai multe detalii...

Tâlhărie la Cervenia : Un bărbat a dat buzna în casa unui localnic, l-a bătut și i-a furat banii

Tâlhăria s-a produs într-o locuință din comuna Cervenia. Localnicul tâlhărit a povestit polițiștilor că s-a pomenit în casă cu un individ,  care a forţat uşa de acces în locuinţă. Victima a fost amenințată cu un cuțit și lovită de tâlharul care a cerut bani.  Agresorul s-a făcut nevăzut după ce a sustras suma de  600 lei.

În urma verificărilor şi investigaţiilor efectuate de poliţiştii Secţiei 13 Poliţie Rurală Smârdioasa autorul a fost identificat în persoana unui bărbat în vârstă de 38 de ani din comuna Cervenia.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „tâlhărie calificată”.  Bărbatul de 38 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, iar   Judecatoria Zimnicea a dispus măsura arestării preventive.

 

Mai multe detalii...

FOTO Accident în Alexandria Trei mașini avariate pe strada Dunării

Un accident de circulație s-a produs în urmă cu scurt timp pe strada Dunării din Alexandria. Șoferul unui autoturism marca Renault care circula pe strada Dunării a virat către stânga la intersecția cu strada Av. Alexandru Colfescu, fără să acorde prioritate autoturismului Peugeot care venea din față. Cele două mașini s-au izbit violent, autoturismul Peugeot fiind proiectat într-o altă mașină, un Fiat care era oprit la STOP.

Toate cele trei autoturisme au fost avariate. Șoferii au scăpat nevătămați. Ambulanța și Poliția s-au prezentat la locul accidentului.

Mai multe detalii...

Un bărbat de 50 de ani a murit carbonizat în propria locuință

Pompierii roșioreni au fost solicitați să intervină pe numărul unic de urgență 112 pentru stingerea unui incendiu zbucnit la locuința unui bărbat din localitatea Socetu. Cel care a efectuat apelul le-a transmis pompierilor că o persoană a fost suprinsă de flăcări în locuință.

 La sosirea pompierilor militari, fuseseră deja cuprinse de flăcări acoperișul locuinței, realizat din astereală din lemn învelită cu țiglă, pe o suprafață de cca. 50 mp, tâmplăria și mobilierul dintr-un dormitor, holul locuinței și mai multe bunuri de uz gospodăresc.

Proprietarul casei, un bărbat în vârstă de 50 de ani, nu s-a putut salva din incendiu din cauza unui handicap locomotor, acesta fiind găsit decedat în dormitor, carbonizat în proporție de 80%.

Incendiul a fost localizat și lichidat după aproape o oră și jumătate, valoarea bunurilor materiale salvate ridicându-se la suma de 15000 de lei. Pagubele produse de foc au fost apreciate la suma de 10000 de lei.

Din primele cercetări efectuate la fața locului pentru stabilirea cauzei probabile de incendiu, a reieșit faptul că flăcările au izbucnit în urma unui scurtcircuit produs la instalația electrică a locuinței.

 

Mai multe detalii...
Subscribe to this RSS feed